Talk show-ul, „cuvântul pus în imagine”

      Potrivit lui Patrick Charadau şi Rodolphe Ghiglione, talk show-ul nu este altceva decât „cuvântul pus în imagine”, o confruntare de idei organizată şi coordonată de un moderator. Talk show-ul este în aşa fel organizat încât să reliefeze conflictul în cadrul temei propuse, lucru obţinut prin lupta de idei, judecăţi de valoare, opinii ş.a. La succesul unei emisiuni de tip talk show concurează  multiple elemente, începând de la generic, organizarea studioului, structura emisiunii, „calitatea” participanţilor, temele abordate şi personalitatea moderatorului. În acest sens, ne-am oprit asupra dezbaterii televizate realizate de Gabriela Vrînceanu Firea, pe 25 mai 2009, la postul de televiziune Antena 3, în cadrul emisiunii Ştirea zilei. 
       Materialele care alcătuiesc corpusul anexat, transcrise sau printate, fac parte din emisiunea înregistrată. Am ales emisiunea jurnalistei Gabriela Vrânceanu Firea, pentru că, în general, ea corespunde noţiunii de talk show, distingându-se prin aceea că moderatorul abordează teme de actualitate, acesta fiind, uneori, provocator cu anumiţi invitaţi. Participanţii sunt aleşi după criteriul competenţei pe care aceştia o au în calitate de oameni politici, sindicalişti, parlamentari, demnitari, şefi de instituţii, jurnalişti, analişti, specialişti în diverse domenii etc.   Dezbatarea se desfăşoară în interiorul campaniei  electorale pentru scrutinul din 7 iunie 2009, în urma căreia vor fi cunoscuţi reprezentanţii României în Parlamentul European de la Bruxelles, motiv pentru care discursul prezent poartă marca politico-electorală.
      Invitaţii sunt vicepreşedintele PD-L, Gheorghe Flutur, şi vicepreşedintele PNL, Norica Nicolai. Aceştia reprezintă o parte a Puterii, adică, Partidul Democrat Liberal, aflat la guvernare cu PSD, dar şi opoziţia, respectiv Partidul Naţional Liberal. Emisiunea este structurată 5 teme centrale de discuţie, fiecare dintre ele fiind individualizată prin titlul afişat în partea de jos a imaginii video, deasupra barei curgătoare de ştiri. Fiecare dintre subiectele abordate sunt acompaniate de imagini video sugestive care, în  fereastra din dreapta, însoţesc pe vorbitorul din fereastra din stânga, dar şi pe acelaşi enunţiator prezentat într-un cadru larg, iar alteori în unul restrâns, funcţie de valenţele discursului. Dispunerea la masa discuţiilor este semi-circulară, participanţii fiind aşezaţi alături, la distanţă relativ apropiată, şi nu faţă în faţă, poziţie care, de regulă, sugerează o declaraţie directă de război. Moderatorul Gabriela Vrînceanu Firea este stă în dreapta oaspeţilor, şi nu între cei doi, plasare care, potrivit principiilor proxemicii, asigură atât o comunicare uşoară, cât şi un control facil al mediatorului asupra interlocutorilor.              
   
      Ca elemente de paratextualitate, se remarcă faptul că în studio predomină nuanţele de albastru, lumina din platou fiind una rece, moderată,  toate menite să imprime dialogului echilibru şi ţinută. Talk show-ul  debutează cu editorialul, acesta fiind, de regulă, o sinteză a principalelor  evenimente ale zilei.
       Dezbaterea are 5 teme, respectiv „Băsescu, Hair stylist la oi”, ”Menajeria de campanie” „Coaliţia problemuţe la pacheţele”, Geoană se joacă cu lopăţele” şi „Candidatura lui Băsescu, da sau nu?”. La constituirea corpusului de discurs am avut în vedere reprezentativitatea textelor, acestea fiind decupate din temele menţionate şi conţinând intervenţiile moderatorului, ale fiecăruia dintre cei doi invitaţi, precum şi a unui corespondent Tv în direct.    
      Cuvântul de bun sosit adresat de gazda talk show-ului este răsplătit de atitudinea jovială şi deschisă a celor doi viitori combatanţi, conformă şi cu principiul de cooperare ce guvernează discursul politic. Acesta se bazează pe faptul că un actor al actului de comunicare trebuie să se conformeze regulilor jocului, aşteptând ca şi partenerii să se plieze pe aceleaşi directive. În virtutea acestui principiu, consacrat de americanul Paul Grice, se presupune că partenerii care împart acelaşi cadru cooperează şi îşi recunosc reciproc drepturile şi îndatoririle. Însă, aşa cum se va vedea, nu de rare ori, în focul confruntărilor, participanţii se „aprind” şi încalcă  „teritoriul” oponentului, „ieşirile” din „decor” fiind frecvente. Alteori, atât „breaking news”, cât şi combatanţii, reuşesc să pună în dificultate chiar şi pe moderator, acesta fiind prins şi între chingile desfăşurătorului de dinainte stabilit şi care conţine jaloane de neîncălcat.
       Prima provocare şi întâiul subiect al dezbaterii este „Băsescu, hair stylist la oi”.   
Gabriela Vrînceanu Firea: „L-aţi întâmpinat pe preşedintele Traian Băsescu într-un mod original. Chiar vă mărturiseam înaintea emisiunii că am fost  – copil fiind – în tabără la Bucşoaia …, nişte imagini deosebite. Am înţeles că aţi scris Bucovina, dumneavoastră aranjând oile într-un anumit fel şi, pe urmă, surpriza, am filmat cu toţii şi am dat la televizor, preşedintele a tuns o oaie. A făcut repetiţii înainte? …, aşa, pentru dezmorţirea discuţiei noastre”.     
Gheorghe Flutur: „Da, a fost o sărbătoare de suflet, ieri, Hora Bucovinei, a doua ediţie. Am avut peste 30.000 de oameni acolo. Sigur, ne-a bucurat că a venit şi preşedintele. Să ştiţi că noi nu ştiam, am aflat sâmbătă seara că vine şi preşedintele. Însă, este un mod de a se distra în Bucovina şi nu e prima dată. Vă amintesc Crăciunul, Paştele în Bucovina. Au fost Sărbători de excepţie. Faptul că s-a scris acolo, este o reclamă în plus.
Pentru Bucovina este nevoie de această reclamă, şi, acolo, la noi, sunt oameni crescători de animale, oameni credincioşi şi care păstrează foarte bine portul şi tradiţia. Nea-m bucurat că am avut oaspeţi. A fost preşedintele României, ministrul Culturii şi Cultelor şi foarte multă lume din zonă. Deci, a fost o întâlnire – zicem noi – foarte plăcută şi de suflet”.  
G.V.F.: „Cu alte cuvinte, candidează sau nu Traian Băsescu?
Gh.F.: „Problema aceasta…, la întrebarea aceasta cred că va răspunde cred că va răspunde domnia sa. Sigur că pluteşte, nu ?, în aer. E o aşteptare. Noi nu dorim să furăm startul şi, cred, nici preşedintele. Acum avem alegerile europarlamentare şi discutăm despre asta. După data de 8 iunie vă asigurăm că vom discuta şi noi, PD-L, şi sunt convins că şi preşedintele”.
G.V.F. : „Dna Nicolai, o campanie electorală pentru euro-parlamentare marcată, de fapt, de un antrenament, să spunem, al candidaţilor pentru prezidenţiale, care merg şi profită de lansarea candidaţilor pe plan local şi mai fac şi ei puţină baie de mulţime, fără excepţie, fie că e vorba de Crin Antonescu, de Traian Băsescu, de Mircea Geoană. Şi Naty Meir şi-a luat purtătoare de cuvânt o fotomodelă – ca să vorbesc ca Mircea Badea: o fotomodeală. Adică nimeni nu stă. Campania este foarte colorată până în prezent”.
Norica Nicolai: „Toată lumea este în campanie”.
Gh.F.: De care?
N.N.:  “…cu oi, cu capre, cu zăpadă, că-s foarte prietenoşi în Bucovina. Am auzit că aţi cărat zăpadă pentru doamna Udrea, acum aţi scris Bucovina cu miei”.
Gh.F.: „Răutăţi, răutăţi…”
N.N.:  „Nu sunt răutăţi, sunt standarde pentru ferma animalelor în care trăim astăzi. Credeţi-mă domnule Flutur, ieri am fost la Scorniceşti şi mă uitam la o casă memorială care este părăsită şi pârjolită şi care a dat un locatar primit la fel de poporul român, dar până în 1989. Nu aş vrea să ne mai întoarcem la acele vremuri. Serios vă spun, o problemă europeană de comportament parcă ar fi una mai puţin veselă”.
      Întrebarea de debut este – aşa cum stă bine oricărui moderator bine „înfipt” – una cu adevărat provocatoare şi se referă la mult mediatizata şi controversata manifestare culturală dedicată urcatului oilor la munte, organizată, pe 24 mai, la Bucşoaia, de Consiliul Judeţean Suceava, al cărui preşedinte este Gheorghe Flutur, vicelider naţional al Partidului Democrat  Liberal. Interogaţia vizează,  într-o notă „jucăuşă”, buclucaşa inscripţionare cu „mioare”, pe coline, a numelui „Bucovinei”, precum şi participarea la acţiune a preşedintelui Traian Băsescu, care a tuns o oaie.
Pentru a nu obtura canalele de comunicare, Gabriel Vrînceanu Firea precizează că întrebarea îşi propune, nici mai mult, nici mai puţin, decât „dezmorţirea discuţiei”. Fără a intra în capcană, Gheorghe Flutur, se înscrie pe latura sentimentală, relevând caracterul de suflet, tradiţie şi relaxare a Horei Bucovinei. În plus, acesta spune că nici măcar nu a ştiut de sosirea şefului statului, menţionând că Traian Băsescu, dar şi ceilalţi oaspeţi de seamă, au fost bineveniţi. La fel, în ceea ce priveşte „scrisul” cu bucluc, nu este, pentru şeful executivului judeţean sucevean, nimic mai mult decât o modalitate de a face reclamă zonei Bucovinei. Scăpându-l pe Gheorghe Flutur printre degete şi pentru a menţine atenţia telespectatorilor,  moderatorul schimbă brusc registrul, apăsând pe pedala candidaturii lui Traian Băsescu pentru un al doilea mandat la alegerile din noiembrie 2009. Dând dovadă de veleităţi de politician, interlocutorul evită şi pasează răspunsul către preşedintele Băsescu, singurul în măsură să ia o decizie, şi aceasta doar după alegerile europarlamentare din 7 iunie. Lucrurile fiind aşa-zis lămurite, Gabriela Vrînceanu Firea se orientează înspre cel de al doilea invitat, Norica Nicolai, chestionând-o asupra împestriţatei campanii electorale pentru Parlamentul European, dar şi a faptului că unii dintre aspiranţii la fotoliul din Cotroceni profită de aceasta pentru a face, ei însăşi, câte o „baie de mulţime”. Răspunzând că toată lumea este în campanie şi acuzând întâlnirile cu zăpadă pentru ministrul Turismului Elena Udrea şi cu oi pentru Traian Băsescu, vicepreşedintele PNL provoacă primul conflict, fiind întreruptă de  Gheorghe Flutur, care reclamă proferarea de „răutăţi”. Voind să demonteze această catalogare, Norica Nicolai devine acidă, comparând primirea lui Băsescu cu cele de tristă amintire, de dinainte de 1989. Replicile ferme încing terenul confruntării care urmează, moderatorul trecând la următoarele subiecte.                                                
      Unul dintre acestea este „Menajeria de campanie”.
Ora 20:11, G.V.F: „De ce credeţi că v-a făcut, pe liberali, domnul Stolojan, lăcuste.  A fost colegul dumneavoastră de partid. Aţi împărţit şi răul şi binele?
N.N.: „Probabil dumnealui gândeşte tot ca într-o menajerie şi nu găseşte alţi termeni,  deşi are un stagiu destul de semnificativ, de doi ani, la Bruxelles. Alţi termeni, alt limbaj să utilizeze. Când faci pe cineva lăcustă, ar trebui să şi explici, de ce lăcustă? Şi, uneori, lăcustele sunt bune. Cel puţin aşa ştiu eu  de la biologie. Dar, cred că, din lipsă de proiect, din lipsă de responsabilitate şi, nu în cele din urmă, din lipsă de bun simţ, în clasa politică românească se întâmplă ceva. Limbajul de zoologie face carieră, şi, bineînţeles, precaritatea de comportament”.
G.V.F.: „Nu credeţi, totuşi, că a exagerat domnul Antonescu spunând că domnul Stolojan este o ruşine pentru PD-L şi pentru politică?
 
N.N.: „Într-un fel da”.        
G.V.F. : „Aici sunteţi, să spunem, îndreptăţiţi să vă exprimaţi, dar în politică?
N.N.: “Şi aici, dar şi în politică, pentru că lipsa de demnitate este jenantă pentru un bărbat. Hai, că femeilor li se mai întâmplă să păţească lucruri din astea, dar bărbaţilor nu. Şi domnul Stolojan a recidivat a doua oară când şi-a asumat un proiect pentru România şi nu a fost capabil să-l ducă la capăt. Primul, cu jalea şi plânsul, este de notorietate publică. Al doilea, m-aş fi aşteptat să fie un prim ministru care, în sfârşit, după 18-19 ani, să dovedească că poate ceva. Dar,  a trebuit, din nou, să facă pasul înapoi, şi să-l lase pe Emil Boc. Cred că ar fi fost mai bun Theodor Stolojan. PD-L a ratat a doua şansă a domnului Stolojan să dovedească că este o prezenţă semnificativă în România”.
GV.F. : „Domnul Flutur este pregătit să vă răspundă”. 
N.N. : ”A fost un personaj care se retrage la ordin şi apare înapoi”.      
G.V.F.: „Au fost mai multe idei pe care le-a lansat dna Nicolai, vă rog să răspundeţi”.
Gh.F.: „În seara asta, înainte de începerea emisiunii, discutam aşa: spor la combătut. Combatem! Doamna Norica Nicolai…”
G.V. F.: „Să combatem bine!
GH.F.: „Să combatem bine! Doamna Norica Nicolai candidează….”
N.N. : „Nu domnule Flutur. Şi dacă, candidez şi dacă nu candidez, la fel pot răspunde”.
 Gh.F.: „Vă rog să mă lăsaţi să…”
N.N.: „Vă las cu mult drag”.
Gh.F.: […] „A doua problemă este legată de politic şi de atacurile la Theodor Stolojan. Am fost în aceeaşi echipă, nu?. Eu vreau să aduc aminte – şi eu am fost vicepreşedinte cu probleme organizatorice – a fost o perioadă foarte grea. Şi mergeam cu doamna Norica Nicolai prin teritoriu. Theodor Stolojan a fost o locomotivă şi a rămas  un om onest, un om foarte sincer, un om simplu, bine pregătit, care tot timpul a muncit şi adus partidul ăsta, el cu gândirea lui, la 20 de procente. Şi, aici, martor este un electorat întreg şi ştim cât a alergat Theodor Stolojan şi echipa noastră prin teritoriu. A veni, acum, să spunem de ruşinea politicii, sigur că este, din nou, o răutate. PNL, cu un nou preşedinte, e în campanie, au început prezidenţialele înainte de vreme. E treaba dumnealor.”
Pe măsură ce se înaintează înspre mijlocul dezbaterii, intriga capătă în consistenţă, Norica Nicolai trebuind să explice de ce liberalii au fost făcuţi „lăcuste” de către vicepreşedintele PD-L, Theodor Stolojan. Nicolai nu ezită să arunce cuvinte grele asupra lui Stolojan, atribuindu-i un limbaj de „menajerie”, în ciuda faptului că acesta a petrecut ceva timp pe la „înalta poartă” de la Bruxelles. Vicepreşedintele PNL plusează, extinzând anatema asupra întregii clase politice, „limbajul de menajerie” şi comportamentul reprobabil făcând carieră în rândurile acesteia din urmă. Este punctul, în care dialogul se precipită, Nicolai intervenind, întrerupând şi vorbind, în mod repetat, în acelaşi timp cu moderatorul şi oponentul Gheorghe Flutur.  Norica Nicolai continuă atacul la Stolojan enumerând momentele în care, „din lipsă de demnitate”, în 2004, a  renunţat la preşedinţie în favoarea lui Traian Băsescu, iar la finele lui 2008, cedând şefia Guvernului lui Emil Boc. Enumerările şi exemplele în cauză dau discursului consistenţă politică, mai ales în condiţiile în care aceste precizări vin din partea unui lider al opoziţiei, căruia îi stă bine să fie pe mereu metereze şi să combată neîntrerupt. G.V.F. îi lansează lui Gheorghe Flutur, provocarea de a răspunde, prilej cu care vicepreşedintele PD-L dă în vileag „chichiţe” din culisele emisiunii, precum îndemnul la combativitate făcut de gazdele interlocutorilor înainte de începerea acesteia. Încercând să răspundă întrebării moderatorului, Gh. Flutur este „jenat” de două intervenţii peste rând ale Noricăi Nicolai. Chiar dacă aceasta din urmă poate fi bănuită de lipsă de politeţe şi de nerespectarea regulilor dialogului, astfel de replici sunt „sarea şi piperul” dezbaterilor politice televizate. Cel puţin aşa se constată în ultima perioadă, în care polemica face deliciul publicului amator şi, de asemenea, rating televiziunilor care găzduiesc talk show-uri de gen. Lăsându-i-se răgazul să se exprime, Gheorghe Flutur pare să adopte o strategie discursivă de colaborare, de oarecare împăcare, spunând că e treaba celor de la PNL că au început, înainte de vreme, campania electorală pentru cucerirea fotoliului de la Cotroceni şi că ies „la înaintare” într-un asemenea hal. Totuşi, dl Flutur, nu ezită  să ridice garda şi să-şi apere colegul de partid. Însă, evocarea calităţilor lui Theodor Stolojan, multe şi la superlativ,  aproape că seamănă cu un elogiu adus acestuia. Atitudinea este de natură să ducă cu gândul la solidaritate, dar şi la subiectivitate ridicată, lucru nu ar cădea tocmai bine la public.              
Un alt subiect este „Coaliţia problemuţe la pacheţele” (ora:20:24).
GVF: „Vă simţiţi dezavantajaţi în campanie pentru că PSD şi PD-L, fiind la guvernare, au foarte multe proiecte care, aşa cum spune domnul Flutur, sunt normale, dar unele dintre ele pot fi catalogate ca mici impulsuri electorale? Dar, într-adevăr, România trebuie să meargă înainte, indiferent că e PD-L la guvernare, că e coaliţia PSD-PD-L”.
N.N.(peste G.V.F): „Asta este o altă a chestiune. Important este cum merge înainte şi ce înseamnă înainte pentru fiecare român. Sigur, o parte dintre  ele sunt proiecte care pot fi benefice, cu condiţia să fie bine gestionate. O parte dintre le au o conotaţie electorală şi nu aş vrea să cred că sunt abandonate imediat după alegeri, indiferent de scor. Domnule Flutur, competenţa n-are vârstă în sectorul privat. Dacă veţi considera că este nevoie de competenţă fără perioadă de stagiatură în administraţia publică, modificaţi! E o decizie bună, o poziţie bună, opoziţia o salută. Dar, în chestiunea care vizează locuinţele, ar fi de luat în calcul o sugestie, cum am face-o noi. Să nu cumpăraţi locuinţe cu 60.000 de euro de la domnii care şi-au luat credite şi au făcut afaceri în domeniul imobiliar. Faceţi green-field domnule Flutur, construiţi acum!. Că numai aşa veţi da locuri de muncă! […] E o sugestie pe care v-o facem. Sunt locuri în ţara asta…, eu am fost în multe locuri în perioada în perioada asta şi m-am uitat ce se întâmplă. Nu au case micile orăşele…, ar mai fi ceva de muncă. Construiţi acolo unde este nevoie, nu în zonele rezidenţiale”.
Gh.F.: „Sigur, nu respingem ideile bune, constructive. Trebuie să vedem de ce nu le-aţi făcut la timp?    
N.N.: „Dar, vreo doi ani şi jumătate am fost împreună. De ce nu le-aţi făcut la timp domnule Flutur?”.
Gh.F.: „Eu mă întreb, pentru că fost o perioadă când se putea face multe lucruri. O parte s-au făcut, dar, ne-aţi dat un sfat legat de casă. Şi, aici, vreau să vă reamintesc programul nostru prima casă”[…].                  
     Din nou Norica Nicolai pătrunde pe teritoriul moderatorului, incomodând-o pe Gabriela Vrînceanu Firea pe parcursul adresării întrebării. Pe de altă parte, discursul vicepreşedintelui PNL devine imperativ, Nicolai adresându-se în mod direct lui Gheorghe Flutur, deşi, de regulă, răspunsul trebuie dat celor din faţa televizoarelor. Aceasta, într-o atitudine de bunăvoinţă, se doreşte a fi sfătuitoare cu partenerul de discuţie, dând sugestii „gratis” în ceea ce priveşte folosirea banilor din Programul „Prima Casă”. Într-o fază iniţială, Gheorghe Flutur îi acordă oponentului circumstanţe atenuante şi prezumţia de nevinovăţie spunând că este receptiv la ideile constructive. De multe ori, oamenii politici dau senzaţia de colaborare, de adoptare a opiniei interlocutorului.  Însă, aceasta nu se dovedeşte a fi decât o mică stratagemă, folosită ca start pentru un nou contraatac. Ceea ce face şi Flutur, punându-i în vedere Nicolai că lucrurile imputate puteau fi făcute în perioada în care PNL era la Guvernare.                    
      Abordând subiectul sub genericul „Candidatura lui Băsescu, da sau nu?”, în emisiune are loc şi o intervenţie în direct, pe această temă, a reporterului de la Palatul Parlamentului, „artificiu”, la care se apelează nu de puţine ori în emisiunile de tip talk show.   
Ora 20:30, G.V.F.: „Dar, acum avem veşti în legătură cu întâlnirea dintre Traian Băsescu şi parlamentarii PD-L. Suntem în direct cu Iosif Buble. Iosif, bună seara. Ce se întâmplă acum?
Iosif Buble: “Deocamdată, de o oră şi jumătate, vorbeşte preşedintele cu aleşii PD-L. Din sală răzbat, din ce în ce mai des, aplauze din partea aleşilor la adresa lui Traian Băsescu. […]Preşedintele nu le-a spus clar dacă va candida sau nu, îi lasă în suspans”.
Aceste intervenţii pot fi revelatoare din punct de vedere al consistenţei şi succesului dezbaterii, întregind senzaţia de plenitudine şi satisfacţie la public.
      Tot din această ultimă perspectivă, în emisiunile Gabrielei Vrânceanu Firea se remarcă „momentele vesele”, ca în exemplul de mai jos.
  Ora:20:32, G.V.F.: „Pentru a epuiza subiectul legat de campania electorală colorată din acest week-end, acum am văzut că  pe oaie o chema Gabriela, aia de o tundea preşedintele. Dar să vedem imaginile”.
Gh.F. : „Eu nu am ştiut(râzând)”.
G.V.F.:  „Foarte urât să tundă oaia Gabriela. S-o fi lăsat aşa, pletoasă”. 
Imaginile evocate de moderator se constituie într-un mixaj video de pamflet, satiric sau caricatural, şi acest demers cucerind tot mai mult teren în talk show-uri                   
       Încheierea emisiunii se face pe subiectul “Stolojan: Liberalii ca <lăcustele>”. Discuţiile sunt întrerupte de pauza publicitară şi pentru că acestea se apropie de final, moderatorul intră în criză de timp. Mai ales că pe ultimele minute se anunţă şi o declaraţie de presă a preşedintelui Traian Băsescu. La reluare, Gabriela Vrînceanu Firea face o scurtă prezentare a titlurilor din săptămânalul „Financiarul” şi cotidianul „Jurnalul naţional”, revistă a presei care avea loc, de regulă, chiar la punctul terminus, demers  după care revine, propunând avansarea concluziilor.  
Ora 20:53,  G.V.F.: „Ne întoarcem la discuţia noastră, vedem şi imaginile de la Parlament. Doamna Nicolai…, discuţia cu <lăcustele> şi domnul Flutur, o concluzie pentru această seară”. 
N.N.: „A încercat dl Stolojan o licenţă poetică. Nu-i iese, pentru că, de regulă, este arid şi în limbaj, şi în gândire, şi în comportament. Ar fi trebuit să demonstreze dacă lăcustele au mâncat ceva din bugetul propriu, spre propria lor bunăstare, dar nu a făcut-o. Doar acuză, dar fără să dovedească, ceea ce este standard”(întreruptă de către moderator).    
G.V.F.: „Domnule Flutur, o concluzie, pentru că iese domnul Băsescu la declaraţie”.
Gh.F.: „S-au cheltuit bani care nu trebuiau să se cheltuiască în aceste direcţii”.(întrerupt de către moderator).
G.V.F.: „Haideţi să-l ascultăm pe preşedintele Băsescu şi revenim”.
Gh.F. : „PD-L are cea mai bună listă. (întrerupt de imaginile cu declaraţia preşedintelui Traian Băsescu)”.
      De observat este că intervenţiile de tip breaking news cântăresc foarte mult în economia emisiunilor, spaţiul ocupat de acestea lăsând mediatorului, dar şi spectatorilor, o impresie de neîmplinire. De remarcat este, la fel, că unii interlocutori nu se lasă deloc bătuţi, profitând de fiecare secondă. Precum Gheorghe Flutur, care chiar înainte de tragerea cortinei, a reuşit să lanseze un mesaj electoral  de necenzurat, precum că „PD-L are cea mai bună listă”.
    În concluzie, talk show-ul poate fi definit ca un tip special de dezbatere, finalitatea sa fiind atât disecarea şi înţelegerea unei teme, cât şi spectacolul. Organizarea unei emisiuni de tip talk show  este, de obicei, orientată înspre dramatizare, în scenă punându-se o „dezordine” socială. Fără dialog, cooperarea discursivă nu poate avea loc, iar fără importante accente polemice, o dezbatere este fadă.         

Bibliografie
1. Rovenţa Frumuşani, Daniela, Analiza discursului, Bucureşti, Editura Tritonic,  2004.
2. Maigueneau, Dominique, Analiza textelor de comunicare, Iaşi, Institutul European, 2007.
3. Charadau, Patrick; Ghiglione, Rodolphe, Talk shouw-ul, Despre libertatea cuvântului ca mit, Bucureşti, Polirom, 2005.
4. Coroi, Ioana Crina, Approche des marques posturo.mimo-gestuelles dans le discours politique, ANADISS, nr. 1/aprilie2006, Suceava, Editura Universităţii, 2006

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: